tired...melodia asta zice tot....
miercuri, 29 august 2007
marți, 28 august 2007
Nu mai avem dragoste de vânzare
by Lidia Patricia
Nu mai avem dragoste
de vânzare azi...
Stocul a fost limitat
la câteva cuvinte
şi atingeri inocente.
Chiar în aceste bătăi de vânt
locuitorii inimii decid
cine să moară:
Cupid sau Atena...
Şi cu ochii închişi
zeii joacă zaruri
şi ne decid soarta.
Nu mai avem dragoste
de vânzare azi...
Stocul s-a epuizat
fără să mai prind şi eu
o a doua porţie.
by Lidia Patricia
Nu mai avem dragoste
de vânzare azi...
Stocul a fost limitat
la câteva cuvinte
şi atingeri inocente.
Chiar în aceste bătăi de vânt
locuitorii inimii decid
cine să moară:
Cupid sau Atena...
Şi cu ochii închişi
zeii joacă zaruri
şi ne decid soarta.
Nu mai avem dragoste
de vânzare azi...
Stocul s-a epuizat
fără să mai prind şi eu
o a doua porţie.
duminică, 26 august 2007
INIMA TA
Într-o zi, un tânar s-a oprit în centrul unui mare oras si a început sa
le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din împrejurimi. Nu
dupa multa vreme, în jurul lui s-a strâns o mare multime de oameni si toti
îi admirau inima care era într-adevar perfecta. Nu vedeai pe inima lui
nici un semn, nici o fisura. Da, toti au cazut de acord ca era cea mai
frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata. Tânarul era foarte mândru de
inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea.
Când deodata, de multime s-a apropiat un batrânel. Cu glas linistit,
el a rostit ca pentru sine:
- Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea
inimii mele
Oamenii din multimea strânsa în jurul tânarului au început sa-si
întoarca privirile spre inima batrânelului. Pâna si tânarul a fost curios
sa vada inima ce îndraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima
puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pâna departe. Dar era plina
de cicatrice,locuri unde bucati din ea fusesera înlocuite cu altele care
nu se potriveau chiar întru totul, liniile de unire dintre bucatile
straine si inima batrânului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri.
Ba mai mult, din loc în loc lipseau bucati întregi din inima concurenta,
rani larg deschise, înca sângerânde.
"Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa", îsi sopteau uimiti
oamenii.
Tânarul, dupa ce examinase atent inima batrânelului, si-a ridicat
privirea si i-a spus râzând:
- Cred ca glumesti, mosnege. Priveste la inima mea - este perfecta! Pe
când a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere.
- Da, a spus blând batrânelul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as
schimba niciodata inima cu inima ta. Vezi tu,fiecare cicatrice de pe
inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea - rup o
bucata din inima mea si i-o dau omului de lânga mine, care adesea îmi da
în schimb o bucata din inima lui, ce se potriveste în locul ramas gol în
inima mea.
Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, ramân margini
colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult deoarece îmi amintesc
de dragostea pe care am împartasit-o cu cel de lânga mine. Uneori am
daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic în schimb,
nici macar o bucatica din inima lor. Acestea sunt ranile deschise din
inima mea, gaurile negre - a-i iubi pe cei din jurul tau implica
întotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani sângereaza înca si ma
dor, ele îmi amintesc de dragostea pe care o am pâna si pentru acesti
oameni; si, cine stie, s-ar putea ca într-o zi sa se întoarca la mine si
sa-mi umple locurile goale cu bucati din inimile lor.
Întelegi acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a inimii? - a
încheiat cu glas domol si zâmbet cald batrânelul.
Tânarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat în lacrimi. S-a
apropiat apoi timid de batrânel, a rupt o bucata din inima lui perfecta
si i-a întins-o cu mâini tremurânde. Batrânul i-a primit bucata pe care a
pus-o în inima lui. A rupt apoi o bucata din inima brazdata de cicatrice
si a inima tânarului. Se potrivea, dar nu
perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase.
Tânarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era
mai frumoasa ca niciodata, fiindca în inima cândva perfecta pulsa de-acum
dragoste din inima batrânelului. Cei doi s-au îmbratisat, si-au zâmbit si
au pornit împreuna la drum.
Cât de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima
întreaga în piept. O inima perfecta, dar lipsita de frumusete...
le spuna trecatorilor ca are cea mai frumoasa inima din împrejurimi. Nu
dupa multa vreme, în jurul lui s-a strâns o mare multime de oameni si toti
îi admirau inima care era într-adevar perfecta. Nu vedeai pe inima lui
nici un semn, nici o fisura. Da, toti au cazut de acord ca era cea mai
frumoasa inima pe care au vazut-o vreodata. Tânarul era foarte mândru de
inima lui si nu contenea sa se laude singur cu ea.
Când deodata, de multime s-a apropiat un batrânel. Cu glas linistit,
el a rostit ca pentru sine:
- Si totusi, perfectiunea inimii lui nu se compara cu frumusetea
inimii mele
Oamenii din multimea strânsa în jurul tânarului au început sa-si
întoarca privirile spre inima batrânelului. Pâna si tânarul a fost curios
sa vada inima ce îndraznea sa se compare cu inima lui. Era o inima
puternica, ale carei batai ritmate se auzeau pâna departe. Dar era plina
de cicatrice,locuri unde bucati din ea fusesera înlocuite cu altele care
nu se potriveau chiar întru totul, liniile de unire dintre bucatile
straine si inima batrânului fiind sinuoase, chiar colturoase pe alocuri.
Ba mai mult, din loc în loc lipseau bucati întregi din inima concurenta,
rani larg deschise, înca sângerânde.
"Cum poate spune ca are o inima mai frumoasa", îsi sopteau uimiti
oamenii.
Tânarul, dupa ce examinase atent inima batrânelului, si-a ridicat
privirea si i-a spus râzând:
- Cred ca glumesti, mosnege. Priveste la inima mea - este perfecta! Pe
când a ta este toata o rana, numai lacrimi si durere.
- Da, a spus blând batrânelul. Inima ta arata perfect, dar nu mi-as
schimba niciodata inima cu inima ta. Vezi tu,fiecare cicatrice de pe
inima mea reprezinta o persoana careia i-am daruit dragostea mea - rup o
bucata din inima mea si i-o dau omului de lânga mine, care adesea îmi da
în schimb o bucata din inima lui, ce se potriveste în locul ramas gol în
inima mea.
Dar pentru ca bucatile nu sunt masurate la milimetru, ramân margini
colturoase, pe care eu le pretuiesc nespus de mult deoarece îmi amintesc
de dragostea pe care am împartasit-o cu cel de lânga mine. Uneori am
daruit bucati din inima mea unor oameni care nu mi-au dat nimic în schimb,
nici macar o bucatica din inima lor. Acestea sunt ranile deschise din
inima mea, gaurile negre - a-i iubi pe cei din jurul tau implica
întotdeauna un oarecare risc. Si desi aceste rani sângereaza înca si ma
dor, ele îmi amintesc de dragostea pe care o am pâna si pentru acesti
oameni; si, cine stie, s-ar putea ca într-o zi sa se întoarca la mine si
sa-mi umple locurile goale cu bucati din inimile lor.
Întelegi acum, dragul meu, care este adevarata frumusete a inimii? - a
încheiat cu glas domol si zâmbet cald batrânelul.
Tânarul a ramas tacut deoparte, cu obrazul scaldat în lacrimi. S-a
apropiat apoi timid de batrânel, a rupt o bucata din inima lui perfecta
si i-a întins-o cu mâini tremurânde. Batrânul i-a primit bucata pe care a
pus-o în inima lui. A rupt apoi o bucata din inima brazdata de cicatrice
si a inima tânarului. Se potrivea, dar nu
perfect, pentru ca marginile erau cam colturoase.
Tânarul si-a privit inima, care nu mai era perfecta, dar care acum era
mai frumoasa ca niciodata, fiindca în inima cândva perfecta pulsa de-acum
dragoste din inima batrânelului. Cei doi s-au îmbratisat, si-au zâmbit si
au pornit împreuna la drum.
Cât de trist trebuie sa fie sa mergi pe calea vietii cu o inima
întreaga în piept. O inima perfecta, dar lipsita de frumusete...
Dido - White Flag
nu pot zice ca -mi place in mod deosebit mel asta... doar ca intr-o zi de 27 decembrie acum mult mult timp in urma ea se auzea pe fundalul celor mai FERICITE momente din viata mea...pacat ca au durat asa putin....dar cu toate astea ma bucur ca l-am cunoscut....
miercuri, 22 august 2007
Lifehouse - You And Me - Smallville Love Theme Video Version
dedicatie speciala pt flory :) sper sa-ti placa
marți, 21 august 2007
luni, 20 august 2007
buburuza si licuriciul
A fost odata ca niciodata, intr-o padure oarecare o buburuza care a intalnit un licurici
de fapt nu se stie daca buburuza a intalnit licuriciul sau licuriciul a intalnit buburuza,dar asta nici nu conteaza pentru povestea noastra,
ceea ce conteaza e ca buburuza si licuriciul s-au indragostit si au hotarat sa ramana impreuna pentru totdeauna
numai ca si-au dat seama ca in padure erau o multime de obstacole, lipsite de importanta pentru altii, dar care pe ei i-ar putea desparti: o crenguta, o pietricica, o frunza
si atunci buburuza si licuriciul au hotarat sa se tina tot timpul de mana pentru ca nimic sa nu-i poata desparti
buburuza si licuriciul se plimbau impreuna prin padure si erau foarte fericiti
dar intr-o zi.....
licuriciul a constatat ca buburuza disparuse
nu stia daca el i-a dat drumul din mana ei sau daca ea i-a dat lui drumul din mana, dar asta nici nu conteaza in povestea noastra
conteaza numai ca licuriciul singur si trist, a cautat buburuza sub fiecare frunza, sub fiecare crenguta, dar nu a gasit-o
iar licuriciul era din ce in ce mai trist si i se parea ca padurea nu mai are nici un gust, nici un sens, nici un farmec
si cum se plimba licuriciul foarte trist, s-a intalnit cu o furnica
si licuriciul i-a povestit furnicii ce i se intamplase
iar furnica i-a spus:
-licuriciule, poate daca ai straluci tare, tare buburuza te-ar vedea, oricat de departe ar fi si s-ar intoarce la tine.
-stii ca ai dreptate, a spus licuriciul,,,eram asa de trist ca am uitat sa stralucesc!
flory scuze ca am furat-o de pe blogu' tau da era mult prea faina...si se potrivea mult prea bine....sar'na pt intelegere:)
de fapt nu se stie daca buburuza a intalnit licuriciul sau licuriciul a intalnit buburuza,dar asta nici nu conteaza pentru povestea noastra,
ceea ce conteaza e ca buburuza si licuriciul s-au indragostit si au hotarat sa ramana impreuna pentru totdeauna
numai ca si-au dat seama ca in padure erau o multime de obstacole, lipsite de importanta pentru altii, dar care pe ei i-ar putea desparti: o crenguta, o pietricica, o frunza
si atunci buburuza si licuriciul au hotarat sa se tina tot timpul de mana pentru ca nimic sa nu-i poata desparti
buburuza si licuriciul se plimbau impreuna prin padure si erau foarte fericiti
dar intr-o zi.....
licuriciul a constatat ca buburuza disparuse
nu stia daca el i-a dat drumul din mana ei sau daca ea i-a dat lui drumul din mana, dar asta nici nu conteaza in povestea noastra
conteaza numai ca licuriciul singur si trist, a cautat buburuza sub fiecare frunza, sub fiecare crenguta, dar nu a gasit-o
iar licuriciul era din ce in ce mai trist si i se parea ca padurea nu mai are nici un gust, nici un sens, nici un farmec
si cum se plimba licuriciul foarte trist, s-a intalnit cu o furnica
si licuriciul i-a povestit furnicii ce i se intamplase
iar furnica i-a spus:
-licuriciule, poate daca ai straluci tare, tare buburuza te-ar vedea, oricat de departe ar fi si s-ar intoarce la tine.
-stii ca ai dreptate, a spus licuriciul,,,eram asa de trist ca am uitat sa stralucesc!
flory scuze ca am furat-o de pe blogu' tau da era mult prea faina...si se potrivea mult prea bine....sar'na pt intelegere:)
sâmbătă, 18 august 2007
vineri, 17 august 2007
joi, 16 august 2007
o scrisoare nostalgica
cand inca lucram la xl primeam in fiecare zi pe spatele foii care trebuia completata...ma rog....cu ceea ce ar fi trebuit sa fie rezultatele din ziua respectiva...tot felul de glumitze, citate, teste...lucru care sincer imi placea..ca aflam tot felu de chestii interesante...si mai ieseam si eu din rutina...intr-o zi am primit si scrisoarea asta....care chiar mi-a adus aminte de zilele bune cand inca credeam ca tot ce zboara se mananca....vremuri tare tare faine...
Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor care fac parte din generatia NOASTRA, GENERATIA X. Nascuti la inceputul anilor 80, vedem acum in anul 2006 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat`o ei, si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani. [...]
Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar ne pricepem la istorie si la politica mai mult decat cred batranii, care bombane in spatele nostru ca „noi nu stim nimic”.Mos Craciun nu ne aducea intotdeauna tot ce ii ceream, dar noi credeam sincer ca nu am primit pentru ca nu am fost destul de cuminti, si simteam ca totul este al nostru, pe cand copiii din ziua de azi primesc totul de`a gata si simt ca nu au nimic.Suntem ultima generatie care a jucat `scunsea, Castel, Ratele si Vanatorii, Tara tara vrem ostasi, Prinsea, Sticluta cu otrava, Pac Pac, Hotii si vardistii, ultimii are au strigat „Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember Mario?) si primii care am vazut desene animate color.Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gasca.Baietii si-au scris numarul fotbalistului preferat cu pasta de dinti pe tricouri, iar fetele si-au cusut pe blugi stelute si inimioare.Noi nu am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere si am fost ultimii Soimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic.Am invatat poezii in romaneste la gradinita, nu in engleza, si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari. Spuneam misto si fain in loc de cool.Am sorbit din ochi Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas.. si cine zice ca nu s`a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.Ne uitam la desenele animate de la italieni si ne era ciuda ca nu avem si noi subtitrare sa intelegem de ce s-a certat Mila cu Shiro.Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala...
Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam. Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Pe ei daca ii intrebi, „muzica a inceput cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, orikum!”Am citit Licurici, Pif si Hercule (care aveau cadou niste jucarii bestiale) si am baut Cico si sucuri de la tec fara sa ne fie teama ca au prea multe euri.La scoala beam toata clasa dintr`o sticla de suc fara teama de virusi, si singurul lucru pe care il imparteam erau paduchii, pe care mamele ni`i scoteau din par cu gaz, de ne pisau ochii de usturime.Noi am injurat arbitrul care ne`a furat la meciul cu Danemarca, si poate ca tot noi i`am trimis 10000 de mailuri de „dulce”.Noi nu ne dadeam bip`uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris si jocuri de televizor, de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.Abia asteptam sa jucam Fantanita, sau Flori, fete sau baieti, sau Sticla, sau Adevar sau Provocare.
Noi suntem cei care inca au mai „cerut (sau li s`a cerut)prietenia”, care inca roseam la cuvantul „SEX”, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in cap la colegi, care am completat mii de oracole, sperand ca iubitul sau iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacut de copii, nu ne`am spalat pe maini dupa ce ne`am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am baut doar apa imbuteliata, ne-am tavalit si balacit prin toate baltile si nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam.
Noi am auzit cum s`a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit`o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea „Feriti-va de magarus”.Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de first-timers...Daca esti de`al nostru... Felicitari
Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor care fac parte din generatia NOASTRA, GENERATIA X. Nascuti la inceputul anilor 80, vedem acum in anul 2006 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat`o ei, si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani. [...]
Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar ne pricepem la istorie si la politica mai mult decat cred batranii, care bombane in spatele nostru ca „noi nu stim nimic”.Mos Craciun nu ne aducea intotdeauna tot ce ii ceream, dar noi credeam sincer ca nu am primit pentru ca nu am fost destul de cuminti, si simteam ca totul este al nostru, pe cand copiii din ziua de azi primesc totul de`a gata si simt ca nu au nimic.Suntem ultima generatie care a jucat `scunsea, Castel, Ratele si Vanatorii, Tara tara vrem ostasi, Prinsea, Sticluta cu otrava, Pac Pac, Hotii si vardistii, ultimii are au strigat „Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember Mario?) si primii care am vazut desene animate color.Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gasca.Baietii si-au scris numarul fotbalistului preferat cu pasta de dinti pe tricouri, iar fetele si-au cusut pe blugi stelute si inimioare.Noi nu am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere si am fost ultimii Soimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic.Am invatat poezii in romaneste la gradinita, nu in engleza, si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari. Spuneam misto si fain in loc de cool.Am sorbit din ochi Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas.. si cine zice ca nu s`a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.Ne uitam la desenele animate de la italieni si ne era ciuda ca nu avem si noi subtitrare sa intelegem de ce s-a certat Mila cu Shiro.Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala...
Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam. Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Pe ei daca ii intrebi, „muzica a inceput cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, orikum!”Am citit Licurici, Pif si Hercule (care aveau cadou niste jucarii bestiale) si am baut Cico si sucuri de la tec fara sa ne fie teama ca au prea multe euri.La scoala beam toata clasa dintr`o sticla de suc fara teama de virusi, si singurul lucru pe care il imparteam erau paduchii, pe care mamele ni`i scoteau din par cu gaz, de ne pisau ochii de usturime.Noi am injurat arbitrul care ne`a furat la meciul cu Danemarca, si poate ca tot noi i`am trimis 10000 de mailuri de „dulce”.Noi nu ne dadeam bip`uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris si jocuri de televizor, de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.Abia asteptam sa jucam Fantanita, sau Flori, fete sau baieti, sau Sticla, sau Adevar sau Provocare.
Noi suntem cei care inca au mai „cerut (sau li s`a cerut)prietenia”, care inca roseam la cuvantul „SEX”, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in cap la colegi, care am completat mii de oracole, sperand ca iubitul sau iubita va citi acolo unde scrie "De cine iti place?" ca ne place de el/ea.Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacut de copii, nu ne`am spalat pe maini dupa ce ne`am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am baut doar apa imbuteliata, ne-am tavalit si balacit prin toate baltile si nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam.
Noi am auzit cum s`a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit`o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea „Feriti-va de magarus”.Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de first-timers...Daca esti de`al nostru... Felicitari
introducere :D
in sfarsit imi facui si eu blog...sa fiu in rand cu lumea :D, acum problema e ca nu prea am ce posta...eee...da m-oi descurca eu...orice sa am si eu treaba:P
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
